Passing by unnoticed

Ar fi putut lucra oriunde. Nu spun că ar fi putut să-şi aleagă orice proiect – ar fi putut pur şi simplu să-şi aleagă firma la care să lucreze.

Apreciat şi respectat, fără ca neapărat să fie inspiraţional sau magnetic.

Retrospectiv văzând (şi fără să înţelegem de ce !!) nemulţumit el de el însuşi.

Am fost toţi lângă el şi uite că nu am văzut, semn că întotdeauna oamenii hotărâţi şi inteligenţi ştiu prea bine (din păcate) să păstreze în ei fără să lase să treacă. Nu am observat, nu am înţeles. Din ce în ce mai puţin aproape, din ce în ce mai furaţi de formalism şi obişnuinţâ, de viteză şi de stres. Şi neatenţi.

De invidiat pentru unii – excelenţa în sport şi excelenţa profesională: pentru el nu au fost nicicum suficiente.

Oamenii nu părăsesc scena pentru că sunt stresaţi sau pentru că este ceva care-i depăşeşte. Oamenii părăsesc scena pentru că nu mai au nimic de spus sau aşa li se pare. Se uită în jur şi nu mai e rolul lor, nu mai e piesa lor de teatru.

Oamenii au în primul rând nevoie de sens.