Why Hilts?
“ One man here ...
... has made seventeen attempted escapes.
This is close to insanity ”
Destinat exclusiv ofiţerilor de aviaţie aliaţi capturaţi de Luftwaffe în Al Doilea Război Mondial, “Stammlager Luft III” era un Marriott sau Hilton al lagărelor de prizonieri.
O închisoare de lux.
Piloţii erau consideraţi elita elitelor în toate armatele şi puţini civili ar fi visat în 1944 să aibă condiţiile de viaţă din “Stalag Luft III”. Nu mai vorbim de soldaţii şi ofiţerii activi şi cu atât mai puţin de oricare alţi prizonieri de oriunde.
Un fel de tabără de vacanţă, un loc în care să poţi să-ţi petreci timpul făcând sport, jucând şah şi cultivând legume; un loc în care teoretic sa poţi aştepta în linişte sfârşitul războiului.
Şi de aici întrebarea - de ce ar vrea cineva să scape de acolo? de ce ar încerca cineva să evadeze?
Şi nu o dată – ci de 17 ori.
O nedumerire absolut justificată conform logicii colonelului von Luger, comandantul lagărului – căci lui îi aparţine întrebarea. Un raţionament corect după logica oricărui comandat de închisoare de lux.
“De ce şi-ar risca cineva viaţa încercând să evadeze? “
Nici un motiv rezonabil, nici un răspuns – poate doar apropierea de nebunie.
Acel “one man here” se numea Virgil Hilts şi constituie sursa de inspiraţie pentru acest blog.